Pe contrasens
_
Ziceam intr-un podcast, acum vreo doua saptamani, ca era cazul sa citesc Woldemar inainte de lucrarea Pe contrasens. E ca si un
puzzle, iar Pe contrasens e abia piesa trei. Mi-am zis ca nu astept pana
imi apare Woldemar in biblioteca, si asa am inceput lectura. Acum ca am incheiat cartea, simt ca vreau si mai mult
ca la inceput sa citesc piesa 2 din acest puzzle simplu ca structura si tumultuos
ca si continut. Pentru a ma simti mai implinita.
Literatura artistica,
exact ca si filmele artistice trebuie sa-mi provoace emotii. Daca rad sau/si plang
inseamna ca lucrarea mi-a ajuns in inima inimii. Pe contrasens m-a rascolit. Profund. Am trait diverse feelinguri. Iar cu fiece « caiet » parca reveneam tot mai mult la lectiile de istorie
din clasa a 9-a, descoperind detalii care nici prin cap nu-mi treceau ca ar fi existat in al doilea razboi mondial.
Si tot cu fiece « caiet » mi-am confirmat si mai mult cat de complex
e sa faci parte dintr-o familie numeroasa, or eu dintr-o astfel de familie
provin.
Scena care mi-a provocat
un bocet chiar intr-o draga dimineata a fost atunci cand Alex a ajuns la Cernauti,
a mers sa-si viziteze parintii si familia pe care nu-i vazuze ani buni, iar
bunica fiind pe patul de moart i-a zis ca atat de mult l-a asteptat. Si tot in
acea noapte s-a si stins si a plecat la ceruri.
Cu aceasta carte
mi s-a trezit apetitul lacom de lecturi in transport, care cumva disparuse de
cativa ani buni. Iar ieri, am citit ultimile caiete unde credeti ?
In parc! Nu credeam ca vor fi
conditii prielnice. E iarna totusi, cel putin, ar trebui sa-mi degereze
degetele. Imi asteptam sotul, sa mergem sa ne facem travel PCR. M-am asezat pe
o banca de comemorare in inima parcului Princes Garden, din inima Edinburghului,
in vizor, din partea dreapta, atunci cand ridicam ochii sa-mi mai relaxez privirea
in timpul lecturii, aparea structura Edinburgh Castle, iar exact din partea
stanga a castelului, un soare cam timid dar destul de caldut arunca niste raze
in parcul unde ma aflam. Asa si am cetit. A tinut aceasta atmosfera neasteptat
de blanda exact pana a venit sotul meu si pana am finisat si cartea.
O lucrare pe care
o recomand daca va place istoria celui de-al doilea razboi mondial imbinata cu
portii generoase de roman psihologic. Despre partea psihologica a cartii si a
trilogiei integrale, voi dezvolta intr-un review final, dupa ce voi
citi Woldemar, in 2022 déjà 😊
Lectura placuta,
prieteni !
28.12.2021
Edinburgh
Comments
Post a Comment