Gradina de sticla de Tatiana Tibuleac. Review.
Daca autorul si-a
propus ca fiecare fragment sa zgaraie si sa desire inima muschi cu muschi de
parca s-ar infige si ar screjeli cu o bucata de ciob ascutit de sticla, pai i-a
reusit. Asa am simtit aceasta carte. Si cu fiece scrijilitura curgea nu sange
dar lacrimi. Mi-a plans inima pe tot parcursul lecturii. Si-mi mai plange…
Nu e prima data
cand scriitura Tatianei Tibuleac ma face sa storc siroaie de lacrimi,
intorcandu-mi inversunat feelingurile… la fel a fost si cu prima ei carte. Doar
ca in Gradina de sticla totul s-a intamplat mult, mult mai puternic, or
muuuuulte din cate au fost verbalizate in aceasta carte le-am simtit de parca
le-as fi trait eu…
O carte care m-a intors pe dos, literalmente…
Plecaciuni, draga autor <3
21.11.2021
Edinburgh
Comments
Post a Comment