ZULEIHA deschide ochii
de Guzel Iahina
Nu am cetit cartea asta. Zburat prin ea. Cu ochii. Exact cum zburau duhurile si stafiile din imaginatia Zuleihai. Se citeste foarte foarte lejer.
In primul rand este important sa-ti placa tema despre deportari. Dar cel mai mult tema femeii.
Zuleiha deschide ochii e o lucrare rascolitoare. Mi-a provocat feelinguri de la greata profunda la admiratie, induiosare si lacrimi-lacrimi-lacrimi.
Cred ca mult timp n-o sa-mi iasa din cap cele doua cozi lungi si subtiri ale Zuleihai. Parca erau doua sfori prin care viata atunci cand era mai rau intra si iar intra in protagonista noastra, la inceput naiva, credula, umila, supusa, inimaginabil de harnica, iar mai apoi semeata, sigura pe sine, mama, iubita, vanator iscusit.
O carte unde moartea si viata dantuie necontenit, iar personajele principale se afla exact in centrul acestui dans si nu stii nicicand in bratele cui nimeresti cand dansul se termina...
Tema deportarii m-a agatat intotdeauna. Nu stiu de ce. Sa fie din cauza ca sufletul meu e reincarnat de la cineva care a trecut prin acele chinuri... ?! In tot cazul, am senzatia ca am fost pe-acolo... prin astfel de locuri... dar mai ales, imi jupoaie sufletul de viu cand in cartile pe care le citesc femeile sunt umilite, neajutorate, intimidate de barbati, si de alte femei. Si cand ma gandesc ca asa ceva era o normalitate pe timpuri, caci mamele mamelor noastre din vechi stravechi nu aveau alte exemple, si transmiteau noilor generatii de femei ca
"Femeia e campul in care barbatul seamana semintele urmasilor", o invata mama ei inainte s-o trimita in casa lui Murtaza. "Plugarul vine la camp cand doreste si-l ara cat timp are putere. Nu-i sade bine campului sa se impotriveasca pliugarului." Si ea nu se impotrivea: strangea din dinti, isi tinea respiratia, rabda; traise atatea ani fara sa stie ca se putea si altfel. Acum stia.
Deci mamele erau violate de sotii lor, si nestiind "altfel", le invatau pe fiicele lor ca anume asa e ok. Si asta se transmitea din generatie in generatie....
Se incheie cartea cu tema sperantei. Atunci cand Iusuf, unicul copil al Zuleihai este ajutat sa evadeze din localitatea de deportati, si ca ani buni de propaganda, pana si pe o femeie ignoranta ca Zuleiha, nu au putut s-o schimbe, iar spiritul ei de libertate a devenit si mai puternic, si i-a fost transmis copilului, intr-o maniera aproape invizibila, dar sigura.
Recomand aceasta carte spre lectura din tot sufletul.
Bonne lecture, prieteni!
Edinburgh
09.03.2022
Merci beaucoup ❤️💐
ReplyDeleteJe vous en prie :)
Delete